Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă tensiunea crescută în interiorul arterelor, vasele de sânge care transportă sângele cu oxigen de la inimă către restul organismului.
Se poate spune, totuși, că hipertensiunea arterială (HTA) poate provoca, în egală măsură, atât disperare, cât și speranţă. Disperare, pentru că aceasta are complicaţii cardiovasculare severe și pentru că este frecvent nedepistată și subtratată. Speranţa apare atunci când printr-un tratament corect și susţinut poate fi controlată și pot fi prevenite complicaţiile ei.
Tensiunea arterială este măsurată în milimetri coloană de mercur (mmHg). În ceea ce privește presiunea arterială, aceasta este măsurată ca având două componente. Prima valoare, cea mai mare, se numește presiune sistolică (fiind echivalentă cu presiunea în interiorul arterelor în timpul contracţiei inimii - sistola), iar cea mică se numește presiune diastolică (fiind egală cu presiunea în interiorul arterelor în timpul relaxării inimii - diastola).
Hipertensiunea este o afecţiune pe care majoritatea persoanelor o ignoră și nu ajung astfel să o trateze la timp. Ei bine, din acest motiv, repercursiunile ajung să fie foarte mari.
Pe de altă parte, nici statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) nu sunt deloc încurajatoare: o persoană din trei suferă de hipertensiune arterială, în special în ţările în curs de dezvoltare.
„Boala hipertensivă crește riscul de infarct miocardic, atac vascular cerebral și insuficienţă renală. Riscul acestor complicaţii crește și mai mult la diabetici. Hipertensiunea arterială evoluează de multe ori nebăgată în seamă”, a declarat dr. Sirma Tomoș, medic specialist cardiolog.
Aceasta a precizat că, potrivit statisticilor Societăţii Române de Cardiologie, se estimează că în ţara noastră sunt peste cinci milioane de hipertensivi, această valoare nefiind, însă, una reală. Numărul este unul mai mare, având în vedere că sunt mulţi hipertensivi care se neglijează și astfel nu apar cu această afecţiune în evidenţa medicilor de familie. Acest fapt este susţinut și de cercetările studiului „Sephar”, un studiu efectuat în România pe un grup mare de pacienţi, care a demonstrat că aproape jumătate dintre pacienţii incluși în studiu nici nu știau că au hipertensiune arterială, iar dintre cei care erau diagnosticaţi deja, un procent de 60% erau neglijaţi terapeutic.
„Simptomatologia acestei afecţiuni este deseori minimă, deoarece pacienţii sunt fie asimptomatici, fie prezintă doar cefalee occipitală sau edeme gambiere pe care la asociază, deseori, cu oboseala sau cu statul în picioare o perioadă îndelungată de timp. Trei valori tensionale ascensionate peste valoarea de 140/90 mm Hg, succesive susţin diagnosticul de tensiune arterială. Cefaleea (durerea de cap), este probabil cel mai frecvent simptom. Și vertij-ul (ameţeala) este deseori asociat hipertensiunii arteriale. Acesta debutează la schimbarea bruscă a poziţiei, dar poate apărea și spontan. Trebuie să mai menţionăm și tulburările senzoriale de vedere sau auriculare, atunci când pacientul prezintă păcănituri sau zgomote anormale”, a completat medicul.
