În prezent, angiografia CT este folosită foarte des, în special la pacienţii cunoscuţi cu simptomatologie de boală coronariană, fiind o metodă imagistică non-invazivă, efectuată cu ajutorul unor aparate de ultimă generaţie. În acest fel, metoda permite aprecierea depozitului de calciu din arterele coronariene, prezenţa stenozei de la nivelul arterei, morfologia şi compoziţia unei plăci aterosclerotice.

Specialiştii au demonstrat, de-a lungul timpului, că etiologia principală a bolii coronariene este dată de plăcile aterosclerotice. Drept urmare, analiza morfologiei plăcii aterosclerotice este extrem de importantă, pentru a putea pune în evidenţă eventualele plăci vulnerabile, cu scopul de a se lua cele mai potrivite măsuri terapeutice, pentru a evita infarctul sau decesul, în cazul unora dintre bolnavi.

Potrivit dr. Mădălina Cristina Deacu, medic radiolog, cu ajutorul acestei investigaţii sunt studiate arterele din anumite segmente ale corpului.

„Acestea nu sunt vizibile pe radiografiile convenţionale şi necesită obligatoriu injectare de substanţă de contrast iodată. Este o examinare care implică montarea unei branule la nivelul unei vene periferice, dar care furnizează o multitudine de informaţii, oferind o cartografie a sistemului vascular. Pentru obţinerea unei examinări de calitate, tehnicianul trebuie să sincronizeze pasajul substanţei de contrast cu achiziţia de imagini dintr-o anumită zonă. Scanarea propriu-zisă durează câteva secunde.

Prin această tehnică, putem măsura cu exactitate diametrul intern al vaselor, evaluăm prezenţa plăcilor de aterom, cât şi compoziţia lor”, a explicat medicul.

Dr. Mădălina Deacu a precizat că, pentru a analiza vasele, radiologul are nevoie de timp pentru a reconstrui şi a vizualiza 3D sistemul vascular, pentru a evalua fiecare vas în parte, identificând şi măsurând leziunile prezente.

Principala dificultate în analiză este reprezentată de calcificările circumferenţiale, care pot afecta vasul de sânge, generând o măsurătoare subiectivă, posibil exagerată a îngustării lumenului, datorită artefactelor prezente.

Limitele ecografiei Doppler

Desigur, mai există şi alte metode ce pot evalua vasele de sânge, şi aici ne referim la ecografia Doppler, doar că aceasta are anumite limitări legate de rezoluţie şi de anumite zone inaccesibile cu sonda ecografului. Pe lângă aceasta, pacientul poate opta pentru angiografia clasică, ce se efectuează atât în scop diagnostic, dar şi terapeutic. Problema este că aceasta are dezavantajul de a implica o iradiere mai mare şi este o examinare invazivă.

Acestor metode li se adaugă angioRM, dar şi aceasta are o rezoluţie mai scăzută decât angioCT, contribuind la identificarea stenozelor, dar nu poate evidenţia plăcile de aterom. Ultimele cercetări arată că angiografia CT coronariană este examinarea cea mai performantă pentru evidenţierea plăcilor vulnerabile. Practic, sunt de părere specialiştii, există un semn radiologic tipic pentru acestea, denumit „napkin ring sign”, care provine din ruptura plăcii aterosclerotice, în interiorul arterei coronariene, cuprinzând un miez necrotic (negru), acoperit de un capac subţire de fibroaterom (alb). Acest semn se pune în evidenţă urmărind artera coronariană în plan axial.

Aceste leziuni sunt descrise ca plăci vulnerabile, întrucât indică un risc crescut de ruptură, urmate de evenimente cardiovasculare.