Sursa Work Life Law

Sursa Work Life Law
09 Iunie 2020
2576 accesări
0 comentarii

Nașterea naturală este calea firească prin care ar trebui să vină pe lume toți bebelușii, dar acest lucru nu se poate întâmpla întotdeauna. Înainte de toate, aceasta are multiple beneficii, atât pentru minunea din viața voastră, cât mai ales pentru mamă. Specialiștii spun că, din punct de vedere psihologic, nașterea naturală este extrem de importantă, mămicile spunând, de multe ori, că și-au revenit foarte repede și s-au simțit mult mai puternice.

Altfel spus, naşterea naturală nu trebuie să însemne suferinţă, ci libertatea de a găsi confort într-o multitudine de feluri. Deseori, viitoarele mămici se tem să nască natural, fără a mai lua în calcul beneficiile nașterii naturale, care nu sunt deloc puține. Potrivit dr. Mohamed Zaher, managerul Spitalului „Isis” din Constanţa, dacă am înţelege povestea simplă a naşterii naturale, ce facilitează şi ce împiedică planul naturii, de ce şi când sunt folosite anumite intervenţii, am putea ajunge la concluzia că acest plan al naturii are un sens.

„Primul pas în încercarea de a lua cea mai bună decizie ar fi înţelegerea simplă, nemedicalizată, a drumului pe care femeia gravidă îl parcurge în timpul travaliului şi naşterii. Curios, dar nici pe departe fals, cu cât ne concentrăm mai mult pe detaliile medicale ale naşterii, cu atât ne este mai uşor să pierdem din vedere simplitatea procesului. Durerea din timpul travaliului este motivul principal de teamă al femeilor.

În timpul pregătirii pentru naştere, este util să ne orientăm asupra anatomiei şi fiziologiei travaliului, pentru a le folosi mai degrabă ca suport pentru modalităţile de management al durerii. Cea din urmă reprezintă un instrument important prin care natura ajută femeia gravidă să-şi găsească propriile metode de confort, reprezentând un adevărat ghid pentru femeia aflată în travaliu. Poziţiile şi activităţile pe care le alege ca răspuns la durere ajută progresia travaliului şi eficientizarea contracţiilor.

Cu toată simplitatea ce caracterizează procesul naşterii naturale, acesta presupune şi un grad mare de flexibilitate”, a explicat medicul.

Fiecare mamă şi fiecare bebeluş sunt unici

El a precizat că fiecare mamă şi fiecare bebeluş sunt unici, aşa că, în timp ce anatomia şi fiziologia sunt standard, modul în care travaliul progresează depinde în mare măsură de modul în care femeia reacţionează în timpul acestuia. Ca urmare, implicarea activă a femeii în procesul naşterii reprezintă o piesă critică în derularea sa dar travaliul este mai uşor dacă femeia nu îl parcurge singură.

Apoi, schimbarea poziţiilor, evitarea extenuării, păstrarea unei dispoziţii relaxate presupun sprijinul celor din jur. Astfel, o femeie înconjurată de familie, prieteni şi specialişti care o încurajează cu calm şi răbdare este o femeie lipsită de teamă ce reuşeşte să-şi găsească confortul pe măsură ce travaliul progresează.

Chiar dacă acesta se întinde pe o perioadă mai lungă de timp, cu sprijinul celor din jur, ea îşi găseşte energia necesară pentru a se odihni între contracţii.

Nu este nevoie să urmărească trecerea timpului, acţiunile echipei medicale, pentru că ea ştie şi are încredere că travaliul decurge în ritmul său iar toţi cei din jur sunt acolo pentru a o susţine.

Astfel, ea are libertatea de a se orienta către propria persoană şi de a-şi crea mediul de care are nevoie pentru a da naştere cu calm şi încredere în sine.

„Gravidele încrezătoare care se simt în siguranţă şi beneficiază de suportul celor dragi, rareori resimt nivelul durerii din timpul travaliului ca fiind insuportabil. Starea în care acestea se află susţine procesul naşterii în loc să-l înfrâneze. De aceea, oriunde în lume, femeile care dau naştere sunt încurajate şi sprijinite de către familie, prieteni şi specialişti.

A naşte natural nu înseamnă a strânge din dinţi, ci a suporta ceea ce se întâmplă cu corpul tău. Naşterea naturală nu trebuie să însemne suferinţă, ci libertatea de a găsi confort într-o multitudine de feluri”, a adăugat dr. Zaher.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU