Foto: Secom

Foto: Secom
31 Mai 2020
1027 accesări
0 comentarii

Helicobacter Pylori este o bacterie care se poate transmite foarte uşor de la o persoană la alta, atât pe cale orală, respectiv prin intermediul salivei, cât şi pe cale fecal-orală (prin contaminarea cu materii fecale) ori a mâinilor murdare.

De cele mai multe ori, persoanele infectate cu Helycobacter Pylori sunt asimptomatice, nu există simptome specifice, putându-se manifesta prin greaţă, lipsa poftei de mâncare, disconfort abdominal după mese, balonare şi în unele cazuri, miros neplăcut al respiraţiei. În alte cazuri, însă, infecţia poate determina gastrite simptomatice, ulcer gastric sau duodenal, care pot duce, mai departe, la complicaţii serioase (ca hemoragia digestivă) sau poate chiar favoriza apariţia cancerului gastric.

Potrivit dr. Elena Petrovici, Helicobacter Pylori este o bacterie ce colonizează mucoasa stomacului cu o frecvenţă destul de ridicată în rândul populaţiei. Problema este că, de obicei, descoperirea infecţiei este întâmplătoare. Alteori sunt prezente simptomele date de boala ulceroasă sau gastrita.

„Cea mai frecventă afecţiune gastrică dată de infecţia cu Helicobacter pylori este reprezentată de ulcerul duodenal, ce apare în 90% dintre cazuri, urmată de ulcerul gastric, în 70% dintre cazuri şi doar într-un procentaj foarte mic poate apărea cancerul gastric. Cum diagnosticăm această infecţie? În prezent, există mai multe posibilităţi de diagnostic.

Cele mai utilizate şi cu mare specificitate sunt: determinarea antigenului HP din materii fecale şi testul rapid la urează. Acesta utilizează un fragment de mucoasă gastrică, prelevată prin biopsie, în timpul endoscopiei digestive. Alt beneficiu este reprezentat de aflarea rezultatului într-un timp foarte scurt. Frecvent este folosită ca metodă de diagnostic şi detectarea anticorpilor HP din sânge. Trebuie, totuşi, ţinut cont de faptul că anticorpii pot persista, chiar dacă boala a fost eradicată şi deci nu poate fi folosită ca metodă de diagnostic certă a infecţiei.

Alte teste includ testul respirator cu uree marcată, culturi bacteriene”, a precizat medicul.

Specialistul a precizat că tratarea infecţiei este obligatorie la pacienţii cu ulcer gastric/duodenal, gastrită atrofică, limfom MALT, după operaţia de cancer gastric. Aşadar, simpla descoperire a colonizării mucoasei gastrice cu Helicobacter Pylori, dar fără leziuni, nu justifică tratamentul, a subliniat dr. Petrovici.

Tratamentul trebuie, însă, recomandat de medic, deoarece această infecţie trece greu şi are recidive. Oricum, la ora actuală există mai multe scheme de tratament. Unul dintre acestea constă din asocierea unui antisecretor gastric în doză dublă cu două (sau trei) antibiotice, pentru o durată de 10 - 14 zile. În acelaşi timp, sunt luate în calcul eventuala alergie la antibiotic sau efectele adverse posibile, precum şi dacă este primul tratament sau ne adresăm unei recidive.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU