23 Ianuarie 2023
3142 accesări
0 comentarii

Foarte multe persoane din întreaga lume suferă, în ziua de azi, de Parkinson, o boală degenerativă, caracterizată prin distrugerea neuronilor producători de dopamină, cu debut insidios, care apare cel mai frecvent în a doua jumătate a vieții. Diagnosticul se face pe baza criteriilor clinice, primul semn fiind cel mai adesea tremorul de repaus.

Deseori, atitudinea generală a pacientului poate să fie cu trunchiul anteflectat, ridicarea sa de pe scaun poate să fie ezitantă, apare instabilitatea posturală, mersul se realizează cu pași mici, fără balansarea brațelor. În unele cazuri, bolnavii au simptome secundare cum ar fi secreția excesivă de salivă, dificultate de înghițire, apariția micrografiei și a fenomenelor de blocaj motor.Alteori, însă, pacienții cu boala Parkinson se confruntă cu stări de depresie, anxietate, tulburări de somn, apatie, lipsa motivației sau parestezie.

În prezent, în cadrul secției de Neurologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, se testează și se inițiază, începând cu anul 2022, terapia cu apomorfină, un derivat al morfinei, fără proprietăți narcotice sau analgezice, utilizată pe scară largă la nivel mondial. Potrivit medicului șef al secției, dr. Any Axelerad, aceasta este o terapie minim invazivă, cu efect rapid, timpul de acțiune fiind de patru minute de la administrarea injectabilă subcutanată.

„Apomorfina este prezentă în România din anul 2021, fiind un medicament compensat 100%, începând cu luna februarie 2022. Pacienții beneficiază de testare, titrare și iniţierea apomorfinei în spital, acest lucru realizându-se în baza unei internări de zi, după ce pacientul a urmat tratament cu dopmeridonă, cu cel puțin două zile înainte de inițierea terapiei. În secție am ales să utilizăm inițierea accelerată, o procedură care a fost dezvoltată de medicii neurologi din Suedia, considerând farmacocinetica apomorfinei și contribuția concentrațiilor plasmatice reziduale la doza totală biodisponibilă. De exemplu, un pacient la care se înregistrează un răspuns motor satisfăcător după 45 minute (patru injecții) va primi apomorfină în doză zilnică de 5 mg. Atenţie! Doza și numărul de administrări zilnice pentru fiecare pacient sunt stabilite treptat, dozele fiind ajustate progresiv de medicul neurolog curant. Pulsul, tensiunea arterială și răspunsul motor vor fi monitorizate la fiecare 15 minute, pe perioada titrării, iar fiecare stilou cu apomorfină va fi utilizat în maximum 48 ore de la deschidere”, a explicat medicul.

Pacienţii îşi pot administra singuri tratamentul

De reţinut că pacienții selectați îşi pot administra acest tratament şi singuri sau să aibă la dispoziție o persoană care îi îngrijește, care le poate administra serul respectiv atunci când este necesar. Specialistul a subliniat că această terapie utilizată la nivel mondial a reușit să redea stima de sine unui număr important de pacienți, de-a lungul întregului an 2022, motiv pentru care se va continua testarea și inițierea pacienților şi în 2023.

„De asemenea, din anul 2022, în secția de Neurologie a SCJU Constanța am început pentru pacienții cu boala Parkinson în stadiu avansat administrarea triplei terapii asistate de dispozitiv (levodopa/carbidopa/entacapona), pentru a le îmbunătății calitatea vieții și a ameliora simptomatologia motorie a acestora. Aceasta este o tehnologie de ultimă generație, lansată la nivel mondial în perioada 2018/2019, în România fiind prezentă abia din a doua jumătate a anului 2021. Această modalitate țintită de administrare a tratamentului permite medicației să își facă efectul mult mai bine decât medicația orală. Sonda se montează endoscopic până la nivelul dudodenal, se face o mică incizie abdominală la nivel gastric pentru introducerea acesteia, manevră care durează aproximativ 20 de minute. Terapia asistată de dispozitiv include trei doze. Cu ajutorul acesteia, pacientul nostru este activ 16 ore, sau chiar 24 ore, dacă se optează și pentru funcționarea pompei pe parcursul nopții. Astfel, pacienți care erau complet dependenți de ajutorul familiei (nu se puteau îmbrăca singuri, nu puteau mânca fără ajutor, erau rigizi sau nu puteau să meargă mai mult de zece paşi fără să se oprească) pot, acum, să ducă o viață aproape normală”, a precizat specialistul.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU