08 Noiembrie 2016
2774 accesări
0 comentarii

Angina pectorală sau durerea toracică de cauză cardiacă se datorează depunerii subintimale a ateroamelor (plăci de colesterol), în arterele mari şi medii, care irigă cordul, deci secundar aterosclerozei coronariene.

De fapt, angina pectorală stabilă are drept mecanism fiziologic hipo-oxigenarea miocardică (o zonă a muşchiului cardiac nu mai primeşte suficient oxigen, cât îi trebuie pentru funcţionalitatea acestuia).

„Angina instabilă şi infarctul miocardic sunt produse prin ruperea plăcii de aterom, agregare plachetară şi tromboza coronariană, adică se întrerupe total oxigenarea unei mici părţi din miocard, care se necrozează (moare) şi inima nu îşi mai poate astfel îndeplini corect funcţia de pompă. Angina pectorală poate fi stabilă, instabilă, Prinz-Metal sau vaso-spastică”, ne-a declarat dr. Sirma Tomoş.

Angina pectorală stabilă, a precizat medicul, se defineşte ca un disconfort sau o presiune precordială, care în mod tipic este precipitat de stres şi efort fizic şi care se ameliorează în stare de repaos sau la administrarea de nitroglicerină sublingual. Cauzele anginei pectorale stabile pot fi: ateroscleroza, care determină obstrucţia cronică a coronarelor, spasmul coronarian (idiopatic sau datorat cocainei), embolia coronariană, arterita sau disecţia coronariană, hipertrofie miocardică severă, stenoza sau insuficienţa aortică, tireotoxicoza, febră, anemie.

Când apare angina pectorală stabilă


Angina pectorală stabilă apare atunci când necesarul miocardic de oxigen depăşeşte capacitatea arterelor coronariene de a asigura sânge oxigenat. Astfel, necesarul de oxigen al miocardului creşte în funcţie de frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială sistolică şi contractilitatea miocardului.

„Durerea din angina pectorală este percepută nu atât în termenul specific de durere, cel mai adesea fiind o senzaţie de constricţie, strivire, arsură, presiune, durere surdă, indigestie şi disconfort. Deseori, pacientul ne semnalează apariţia acestei senzaţii prin strângerea pumnului deasupra regiunii mediotoracice, imprecis localizată şi adesea poate fi localizată retrosternal, înapoia sternului sau uşor la stânga acestuia. Deseori, poate apărea şi sub formă de dispnee (senzaţie de lipsă de aer, care apare în mod special în timpul somnului). Uneori, această senzaţie poate iradia în umăr şi partea superioară a braţului stâng, migrând pe faţa internă spre antebraţ şi degetele IV şi V ale mâinii stângi, dar şi mandibulă, ceafă, regiunea interscapulară”, a subliniat dr. Tomoş.

Durata acestei senzaţii este cuprinsă în general între un minut şi cinci minute, maximul fiind de 20 de minute, cu un caracter crescendo-descrescendo al durerii.
Angina pectorală instabilă cuprinde orice durere cu caracter anginos care are debut recent şi este mai severă sau are episoade dureroase mai frecvente (minim 3 episoade/zi). În 25-60% din cazurile de angină perctorală instabilă, leziunile de ATS coronariană sunt complicate cu tromboze şi spasme segmentare în vecinătatea plăcilor de aterom. De aceea, pacientul trebuie obligatoriu spitalizat şi monitorizat EKG continuu.

Tratamentul medicamentos cuprinde sedative şi calmante, tratament de tromboliză (Heparină i.v. 5000 U la 6 ore 3-5 zile, sub control strict, la 12 ore, a testelor de sângerare (APTT), Aspirină 325 mg mg/zi), betablocante. De obicei, acestor bolnavi li se va administra nitroglicerină sublingual sau dacă nu are efect, administrarea se va face intravenos, în doze crescânde, până când durerea toracică dispare, cu menţinerea tensiunii arteriale sistolice la o valoare de 110-115 mm col Hg. Dacă în urma unui tratament corect şi complet, simptomatologia se menţine, se va recurge la proceduri invazive de reperfuzare miocardică (PTCA-stentare sau by-pass aorto-coronarian).

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU