08 Ianuarie 2021
552 accesări
0 comentarii

Până când încep să fie stăpâni pe picioarele lor, copiii au un mers diferit față de cel al adulților. De exemplu, la vârsta de un an, cel mic merge cu picioarele depărtate, făcând pași mici într-o succesiune rapidă. Mai mult decât atât, el are tendința de a-și corecta aproape tot timpul poziția, pentru a-și păstra echilibrul. Tocmai de aceea, căzăturile frecvente din această perioadă sunt absolut normale și fac parte din procesul normal și lung de învățare a mersului. Mai târziu, în jurul vârstei de trei ani, mersul copilului sănătos începe să semene cu al adultului. În această perioadă, părinții pot remarca la copilașii lor anumite tulburări de mers, dar dacă observați aceste probleme din timp, ele pot fi remediate.

În primul rând, a precizat dr. Geta Cotiga, mersul copiilor cu probleme poate fi cu vârful picioarelor spre interior sau exterior, cu genunchii arcuiți sub formă de paranteze, în formă de X sau platfus.

Apoi, micuții pot avea un mers șchiopătat, acesta fiind cauzat de durere, localizată undeva la nivelul membrului inferior. Durerea poate fi determinată de cauze minore (bătături, așchii, febră musculară) sau poate fi secundară unor afecțiuni serioase (luxații, fracturi, artrită, osteomielită, tumori).

De asemenea, atunci când începe să facă primii pași, copilul poate să meargă pe vârfuri sprijinindu-se de diferite obiecte. Din fericire, la copiii sănătoși, această atitudine dispare aproape spontan în jurul vârstei de doi ani. Sunt cazuri însă, de copii care merg pe vârfuri și după această vârstă, moment în care părinții ar trebui să se alarmeze, deoarece este posibil să se confrunte cu o problemă neurologică ce determină spasticitatea membrelor inferioare.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU