24 Martie 2020
619 accesări
0 comentarii

Toată lumea este speriată, dar unii oamenii au trecut, deja, în extrema cealaltă, gradul lor de panică înregistrează cote alarmante. Frica, teroarea, panica sunt mai prezente ca niciodată, mai ales acum, când noul coronavirus se răspândește atât de rapid. Este adevărat, cu toții ne temem de ziua de mâine, iar informațiile negative contribuie enorm la frica resimțită și îngreunează momentele prin care trecem.

Zi de zi ne întrebăm ce va urma, când vom ieși din această stare de urgență și criză, incertitudine. Psihoterapeutul Andreea Bob spune că, datorită faptului că oamenii de știință nu au, încă, date prea multe despre acest virus și nu pot face previziuni concrete, că nu există încă un tratament care să prevină răspândirea acestui virus augmentează incertitudinea, iar în relație directă cu teama de necunoscut este nevoia de certitudine și nevoia de siguranță.

„Dar ce înseamnă siguranța, de fapt? Ne luăm, de obicei multe măsuri de siguranță cu scopul de a ne asigura liniștea și confortul, dar puțini poate se întreabă cât din ceea ce reprezintă siguranța pentru mâine, este chiar sigur pe termen lung? Ce este siguranța, de fapt? Ce înseamnă certitudinea? Urmăm aceleași trasee, ne urmăm rutinele, pentru că asta ne ajută să ne vizualizam un viitor sigur. Atunci când simțim siguranță, credem că ne prezicem viitorul, dar viitorul este incert prin însăși faptul că este un necunoscut. Viitorul devine concret atunci când ajungem să îl trăim în prezent, iar atunci nu mai este viitor. Viitorul este prin însăși natura lui imprevizibil. Asta trăim zi de zi. Trăim cu o doză mare de imprevizibil. Uneori, se întâmplă ca acest imprevizibil să își arate evidența mai puternic, dar asta nu înseamnă că incertitudinea nu este acolo în fiecare zi. Să nu uităm că ne este greu, iar uneori aproape imposibil să avem control asupra multor lucruri din jurul nostru: comportamentul celorlalți, vremea, accidentele, guvernul...etc”, explică psihoterapeutul Andreea Bob.

Îngrijorările excesive ne afectează sănătatea

Mai mult decât atât, specialistul afirmă că unii dintre noi pot să accepte mai ușor această lipsă a imprevizibilului, deși asta nu înseamnă lipsa îngrijorării, pe când alții transformă aceste griji într-un vârtej, catasrofizând, ajungând să aibă o intoleranță mare la incertitudine. Ea este de părere că acele persoane care se îngrijorează mai mult transformă, practic, orice gând într-o întrebare de genul „dar dacă?”, iar acest gen de întrebare duce mult mai ușor la observarea aspectelor negative ale unei situații.

În acest context, specialistul a subliniat faptul că fiind intoleranți la incertitudine vom interpreta greșit sau parțial anumite evenimente care oricum au o tentă tristă sau chiar negativă iar tendința va fi de a supraestima riscurile consecințelor rezultate dintr-o anumită situație.

Psihoterapeutul este de părere că, din păcate, căutarea certitudinii este zadarnică, întrucât incertitudinea face parte din viață. Din moment ce este imposibil să fim 100% siguri de orice, căutarea certitudinilor ne va duce la îngrijorare, la anxietate generalizată și/sau panică.

„De exemplu, dacă te-ai hotărât să faci o investiție financiară pentru a-ți spori nivelul de confort, verificând săptămânal fluctuațiile prețurilor acțiunilor pentru a te asigura că nu ai pierdut bani, nu garantează că nu vei mai întâmpina greutăți financiare. În mod similar, este o idee bună să ne facem controale medicale periodice, dar vizitarea mai frecventă a medicului în încercarea detectării vreunei probleme viitoare nu garantează că vei fi sănătos toată viața. Adevărul este că o varietate de factori, dincolo de toate eforturile pe care le depunem pentru a simți că suntem în control, pot influența cursul evenimentelor. Pe scurt, încercarea de a crește certitudinea scade toleranța la incertitudine și nu face decât să crească îngrijorarea”, a declarat Andreea Bob.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU