Grăsimile din alimentația noastră au o reputație proastă, însă este important să învățam să facem diferența între grăsimile bune şi grăsimile rele, pentru că nu toate sunt la fel. Organismul are, de fapt, nevoie de grăsime pentru energie şi pentru a procesa anumite vitamine şi minerale, însă este esențial să îi oferim grăsimile bune. Organismul are nevoie de o oarecare cantitate de grăsimi din alimente, pentru că grăsimile sunt o sursă majoră de energie. Ele ne ajută să absorbim unele vitamine şi minerale, specifică doc.ro.

Experții spun că o dietă bogată în grăsimi saturate poate să crească nivelul colesterolului total şi poate să încline balanța înspre colesterolul LDL, numit colesterol „rău”. Din acest motiv, majoritatea nutriționiștilor recomandă limitarea consumului de grăsimi saturate la mai puțin de 10% dintre caloriile de care avem nevoie într-o zi.

Grăsimile cu un impact negativ asupra sănătății noastre sunt grăsimile saturate, care sunt solide la temperatura camerei. Acestea se găsesc cel mai adesea în produsele de origine animală, ca de exemplu în carnea roșie şi produsele lactate integrale, cele cu un procent mare de grăsime.

Sursele de origine vegetală de grăsimi saturate includ uleiul de cocos şi uleiul de palmier, însă experții atrag atenția că ar trebui să fim mai îngrijorați în privința grăsimilor saturate de origine animală, pentru că ele au cu adevărat un impact negativ asupra sănătății noastre. Grăsimile saturate cresc nivelul de colesterol total şi valoarea colesterolului „rău”, iar acești factori duc la creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare.

Printre grăsimile care par sănătoase la prima vedere, însă nu sunt, se numără untul, untura, carnea, carnea de pasăre de curte, produsele din cocos, uleiul de cocos, uleiul de palmier, produsele lactate, în special cele care nu sunt degresate, precum şi carnea de vită, de porc şi de miel.

Madlena CĂLUGĂREANU