Mulți pacienți suferă, în ziua de azi, de resorbții osoase severe, care nu ar putea beneficia de implanturi convenționale, clasice. Pentru toți acești oameni există varianta de implanturi subperiostale. Bineînțeles, varianta de reabilitare orală este aleasă de medic în funcție de starea pacientului, pe baza analizelor specifice: se fac radiografii, computer tomograf, scanări intraorale digitale.

Implanturile subperiostale pot fi realizate atât la maxilar, cât și la mandibulă, în cazul unor edentații parțiale, dar și în cazul edentațiilor totale. Potrivit dr. Cristian Mina, implanturile subperiostale constau într-o rețea din titan care acoperă în întregime oasele maxilare. Acest filet din titan este fixat în osul maxilar, cu ajutorul unor șuruburi speciale, la final urmând să fie inserată lucrarea protetică fixă. Apoi, acest schelet metalic este atașat pe osul maxilar, cu ajutorul unui ghid chirurgical și este fixat în os cu ajutorul unor microșuruburi speciale.

„Intervenţia presupune o singură etapă chirurgicală, adică după ce se inserează această piesă din titan, această reţea, imediat se poate ataşa lucrarea protetică fixă. Reţeaua la care facem referire are în structură nişte elemente pe care se ataşează, prin înşurubare, lucrarea protetică fixă. Cu această lucrare provizorie, pacientul aşteaptă, timp de câteva luni, vindecarea gingiei, urmând ca ulterior să fie ataşată lucrarea protetică definitivă. Lucrarea protetică fixă trebuie, însă, întreţinută foarte bine. În primul rând de către pacient, prin igiena zilnică, dar pacientul trebuie să se prezinte periodic la nişte controale, pentru a supraveghea atât starea ei, cât şi starea gingiei. Controalele se fac în primul an la patru luni, ulterior, o dată pe an. Totodată, este necesară igienizarea lucrării, ceea ce înseamnă că lucrarea va fi deşurubată, se curăţă, se igienizează, urmând să fie ataşată la loc”, a explicat medicul.

Pentru pacienţii care prezintă o atrofie osoasă extremă există posibilitatea de a fi folosite implanturile subperiostale. Acestea nu reprezintă un implant clasic, tip şurub, ci este vorba de o plasă de titan, care îmbracă atât maxilarul, cât şi mandibula, dacă este nevoie, astfel încât să fie evitate reconstrucţiile osoase complicate. În plus, pacientul primeşte într-o singură intervenţie chirurgicală, dinţi ficşi, după 24-48 de ore de la intervenţia chirurgicală.