ADN-ul fetal liber circulant în sângele matern are mai multe calităţi care îl califică pentru screeningul prenatal

După zeci de ani de studii de laborator şi studii clinice, cercetătorii americani şi chinezi au perfecţionat şi au introdus în practica medicală o nouă metodă de screening genetic fetal (din categoria testelor neinvazive NIPT (non-invasive prenatal testing) prin care se obţin informaţii genetice despre făt folosind o probă de sânge matern. Testele au fost acreditate de forurile americane de specialitate (ACOG, SMFM), sunt efectuate de patru mari companii americane şi sunt utilizate în screeningul prenatal din toamna anului 2011. Mult timp eforturile cercetătorilor au fost îndreptate către identificarea celulelor fetale intacte din sângele matern, urmărindu-se astfel obţinerea unei cantităţi suficiente de ADN fetal pentru interpretare, dar eşecul metodei a fost din cauza numărului extrem de mic de celule fetale intacte din sângele matern şi persistenţei celulelor fetale provenite de la sarcinile anterioare. Rezolvarea problemei a venit de la Dennis Lo, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii Chineze din Hong Kong, care a identificat ADN-ul fetal liber circulant în sângele matern şi care a pus bazele dezvoltării acestor noi teste genetice prenatale. ADN-ul fetal liber circulant în sângele matern are mai multe calităţi care îl califică pentru screeningul prenatal: provine de la sarcina actuală (de la celulele placentare care mor şi care îl eliberează în sângele matern), apare în sângele matern încă de la şase săptămâni de sarcină, dar în cantitate suficientă de la zece săptămâni de sarcină, dispare la maximum 24 de ore de la naştere prin filtrare renală, reprezintă între 10% şi 50% (în funcţie de vârsta gestaţională) din totalul ADN-ului liber circulant în sângele matern. Testarea ADN-ului fetal liber circulant în sângele matern se face prin recoltarea unei probe de sânge matern oricând între zece săptămâni de sarcină şi naştere şi prin analiza cantitativă a fragmentelor(„sequence”) de ADN fetal. Pacienta trebuie informată că într-un procent foarte mic de cazuri nu se poate obţine ADN fetal din sângele matern. Se poate stabili astfel riscul pentru anomalii fetale precum trisomia 21 (sindromul Down), trisomia 18 (sindromul Edwards), trisomia 13 (sindromul Patau), monosomia X (sindromul Turner), sindromul Klinefelter etc. Testul poate depista peste 99% din feţii cu sindrom Down, peste 98% dintre feţii cu sindrom Edwards şi aproximativ 65% dintre feţii cu sindrom Patau. Ca orice fel de test screening analiza ADN-ului fetal din sângele matern poate furniza rezultate fals-pozitive (caz în care se recurge la teste invazive) sau rezultate fals-negative (deci nu asigură asupra absenţei aneuploidiilor). Testul nu are precizia diagnostică a biopsiei de vilozităţi coriale sau a amniocentezei, deci nu le poate înlocui. Totuşi este impresionantă rata rezultatelor fals-pozitive, mai mică de 0,5%, chiar 0% pe unele studii, spre deosebire de cea a testelor screening de rutină la care rata de rezultate fals-pozitive este de 5% („fals-pozitiv” este un rezultat care arată că există un risc crescut de anomalii fetale la un făt care se dovedeşte a fi normal după explorarea invazivă). Avantajul logic care rezultă dintr-o rată mică de rezultate fals pozitive este numărul redus de investigaţii invazive (biopsia de vilozităţi coriale/amniocenteza) şi ca urmare numărul redus de sarcini normale pierdute din cauza investigaţiilor invazive. Analiza ADN-ului fetal liber circulant în sângele matern (cell-free fetal DNA) se recomandă pentru: - gravidele care vor avea mai mult de 35 de ani la data probabilă a naşterii; - gravidele cu risc crescut rezultat prin screeningul uzual; - sarcinile la care s-au identificat semne ecografice de aneuploidii; - prezenţa antecedentelor de feţi cu trisomii; - părinţi purtători ai unor translocaţii robertsoniene cu risc. Testarea nu se recomandă gravidelor cu risc scăzut la screening-ul uzual, în sarcinile multiple sau în sarcinile obţinute prin fertilizare in vitro cu ovocit donat. Colegiul American de Obstetrică - Ginecologie (ACOG) recomandă ca testarea ADN-ului fetal din sângele matern să nu fie folosită ca o investigaţie de rutină şi ca pacienta să fie foarte bine informată înainte de a lua decizia efectuării acestui test. Pentru efectuarea acestui test clinica noastră colaborează cu laboratorul GeneticLab din Bucureşti.