Aveţi palpitaţii? Medicii spun că palpitaţiile sunt cel mai des resimţite în piept, dar pot fi localizate şi în gât sau epigastru. Acestea pot fi resimţite neplăcut, deranjant şi uneori produc chiar panică şi o frică teribilă, deşi de cele mai multe ori acestea dispar dispar la fel de repede cum au venit. Dr. Florina Rădulescu, cardiolog spune că, în majoritatea cazurilor, palpitaţiile apar pe fond de stres sau anxietate, după un consum exagerat de cofeină, alcool, nicotină. Desigur, există şi situaţii în care ele survin pe fondul unor boli cardiace şi în asemenea situaţii pot avea semnificaţia unor tulburări de ritm serioase sau chiar grave.
De aceea, în cazul apariţiei palpitaţiilor, examenul medical se impune, mai ales când acestea sunt însoţite de lipsa de aer, durere toracică, ameţeală sau leşin.
„Cauzele palpitaţiilor fără un substrat cardiac de cele mai multe ori sunt emoţiile puternice, consumul de cofeină, nicotină, alcool, droguri ilicite, activitatea fizică intensă, anemia, febra, deshidratarea, tulburările electrolitice, hipoglicemia, febra, sarcina etc. Când palpitaţiile apar în contextul unor boli cardiace, acestea sunt cel mai adesea expresia unei tulburări de ritm cardiac. Toate celulele miocardice, fie că sunt specializate în producerea sau conducerea semnalelor electrice care declanşează contracţia inimii, fie că sunt celule miocardice de lucru, toate sunt capabile să producă un semnal electric care, în anumite condiţii, se pot propaga la celelalte miocite, declanşând o bătaie prematură a inimii sau o tulburare de ritm”, a precizat medicul.
Dr. Rădulescu a menţionat că bolile cardiace structurale pot crea condiţii de scurtcircuitare a semnalului electric intracardiac, provocând diverse tulburări de ritm grăbit. Ca urmare, toate bolile cardiace pot asocia palpitaţii, dar mai ales cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, cardiomiopatiile, valvulopatiile.