29 Mai 2017
1146 accesări
0 comentarii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte că obezitatea are o prevalenţă egală sau mai mare comparativ cu malnutriţia şi bolile infecţioase. De aceea, în lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, în 2025, peste 50% din populaţia lumii va fi obeză. Obezitatea este, aşadar, o boală cronică ce afectează bărbaţi şi femei de toate vârstele.

Determinanţii obezităţii sunt multipli: obiceiurile alimentare nesănătoase, alimentaţia cu mâncăruri tip fast-food şi dulciuri concentrate, consumate în exces şi din cauza ambalajelor şi reclamelor ispititoare; cunoştinţele insuficiente ale populaţiei despre alimentaţia sănătoasă; nerespectarea de către majoritatea oamenilor a regimului de muncă şi odihnă; practicarea insuficientă a sportului etc. Factorii neuropsihici pot favoriza apariţia bolii, prin modificarea apetitului şi a stilului de viaţă.

„Pofta de mâncare a obezilor este influenţată de o multitudine de factori: tulburări psihice, leziuni hipotalamice, pituitare sau alte leziuni cerebrale; afecţiuni tiroidiene (hipotiroidism); hiperinsulinism; anumite modificări ale activităţii glandelor endocrine pot crea o predispoziţie la obezitate şi anume: funcţia exagerată a glandelor suprarenale poate să ducă, în anumite condiţii, la o creştere a poftei de mâncare, iar unele boli ale pancreasului şi ale glandei tiroide duc la obezitate din cauza modificării funcţiilor tiroidei; tulburări ovariene, în special la menopauză, care predispun la creşterea masei corporale etc”, explică dr. Cristina Mihai, medic primar pediatru, specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Să nu uităm de factorii ereditari, deoarece la anumite persoane există o predispoziţie la obezitate, de obicei comună mai multor membri ai unei familii.

Cât rău fac reclamele la produsele alimentare

Principalii determinanţi ai obezităţii sunt: sedentarismul şi aportul ridicat de alimente cu densitate energetică mare, dar săracă în micronutrienţi, ce creşte riscul de obezitate. La polul opus, activitatea fizică regulată, precum şi aportul crescut de fibre alimentare scad riscul de obezitate. Mai mult, s-a stabilit că riscul obezităţii este crescut în cazul publicităţii la alimente cu densitate energetică mare şi la unităţi de fast-food, al aportului de băuturi răcoritoare şi sucurilor de fructe îndulcite cu zahăr şi al condiţiilor socio-economice scăzute. Pe de altă parte, alimentaţia la sân, precum şi mediul familial şi şcolar ce încurajează alegerea alimentelor sănătoase pentru copii scad riscul de obezitate.

„Preobezitatea şi obezitatea sunt probleme importante de sănătate publică şi au nevoie de o strategie comună, ce include promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase şi a unui stil de viaţă mai activ, precum şi tratament şi îngrijiri corespunzătoare.Obezitatea la copil, mai ales în cea de a doua decadă a vieţii, este recunoscută a fi un factor predictiv cert al obezităţii la adult, mai ales în cazul copiilor foarte obezi din părinţi obezi. Obezitatea este o problemă serioasă de sănătate publică, deoarece creşte riscul unor boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2, hipertensiune arterială, boli coronariene, anumite forme de cancer etc. În unele cazuri, apar chiar şi probleme psihologice. Pentru societate în ansamblul ei, ea are costuri directe şi indirecte ce împovărează sistemul de sănătate şi resursele sociale”, precizează medicul specialist.

Alimentaţia în creşe şi grădiniţe cu program prelungit
Există mai multe indicaţii pentru prevenirea obezităţii. Aşadar, pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, medicul şcolar, împreună cu directorul unităţii de învăţământ, trebuie să iniţieze, să desfăşoare şi să colaboreze la organizarea diverselor activităţi de educaţie pentru sănătate în domeniile: nutriţie sănătoasă şi prevenirea obezităţii; activitate fizică.De asemenea, în incinta unităţilor de învăţământ este interzisă prepararea, comercializarea şi distribuirea oricăror alimente fast-food, meniurile servite în cantinele sau locaţiile asimilate cu cantinele din colectivităţi sunt avizate de către personalul medical şi aprobate de către conducătorul unităţii.
„Conducerile creşelor, leagănelor, grădiniţelor cu program prelungit şi săptămânal, ale unităţilor şcolare cu semiinternat, internat şi cantină şcolară, ale caselor de copii preşcolari şi şcolari, ale unităţilor de învăţământ superior cu cantină studenţească şi ale taberelor de odihnă vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului, asigurându-se un aport caloric şi nutritiv în conformitate cu recomandările Ministerului Sănătăţii”, mai spune specialistul.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Vali PAPATANASIU