plaman

plaman

danteselena4-1361282766 (1)

danteselena4-1361282766 (1)
plaman
Boli şi afecţiuni
2502 accesări 28 Februarie 2013 0 comentarii

Rolul cardiologului în bolile de plămâni

Cunoscută sub denumirea de tromboembolismul pulmonar (TEP), boala care afectează atât plămânii, cât şi inima trebuie să fie considerată o urgenţă majoră care necesită internare şi tratament în unitate de terapie intensivă cardiacă.
Bolile pulmonare sunt printre afecţiunile care pot pune în pericol viaţa pacienţilor dacă aceştia neglijează controlul medical sau tratamentul. Cunoscută sub denumirea de tromboembolismul pulmonar (TEP), boala care afectează atât plămânii, cât şi inima trebuie să fie considerată o urgenţă majoră care necesită internare şi tratament în unitate de terapie intensivă cardiacă. Atunci când există modificări la nivelul gambei, cu creşterea în diametru şi durere la nivelul muşchilor, suspiciunea de diagnostic de TEP este mult mai mare. De aceea, pacientul trebuie să cunoască situaţiile în care apare afecţiunea, dar şi care este conduita pentru un tratament adecvat. Deşi pneumologul este cel care pune diagnosticul în cazul tromboembolismului pulmonar, rolul cardiologului este foarte important în situaţiile în care afecţiunea apare la bolnavii cardiaci. „În TEP mediu, evoluţia este bună sub tratament anticoagulant, dar dacă se produce la un pacient cu antecedente cardiace, poate conduce la agravarea insuficienţei cardiace sau apariţia altor complicaţii. Sunt situaţii în care se recomandă anticoagulare toată viaţa sau sunt situaţii în care se face anticoagulare profilactică (sarcină, obezitate, intervenţii chirurgicale mari, neoplazii)”, explică dr. Elena Danteş, medic primar pneumolog-bronholog în cadrul Spitalului Clinic de Pneumologie Constanţa. Investigaţiile urmăresc şi problemele cardiace Investigaţiile la care sunt supuşi pacienţii sunt radiografia de torace, gazometrie, tomograf computer torace cu substanţă de contract pentru evidenţierea trombilor în interiorul vaselor pulmonare, EKG, ultrasonografie venoasă Doppler, ecografie cardiacă, măsurarea D-dimerilor în sânge,RMN şi în anumite cazuri angiografie.

Mortalitatea în TEP e de 30% la pacienţii fără tratament şi sub 30% la cei la care se instituie tratamentul. Cei care supravieţuiesc până ajung la spital pot avea o evoluţie favorabilă sub tratament agresiv. În afara tratamentului, pot exista episoade recurente de TEP (20-25%) care întunecă prognosticul bolii şi conduce la apariţia hipertensiunii pulmonare cronice posttrombembolice. De astfel, este foarte important să se respecte măsurile pentru prevenirea trombozei venoase profunde prin exerciţii fizice, mobilizare precoce postoperatorie, întreruperea fumat şi consum alcool, folosirea de ciorapi elastici sau administrarea de aspirină în timpul călătoriilor lungi cu avionul, după cum recomandă medicul. Pacienţii sub tratament anticoagulant trebuie să cunoască interacţiunile medicamentoase şi să le administreze doar la sfatul medicului, să urmărească apariţia sângerărilor gingivale, urinare sau genitale.  

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Sfatul medicului, boli şi afecţiuni, terapii alternative, dietă şi nutriţie - Revista de sănătate Cuget Liber. Pentru o viaţă sănătoasă.