O parte însemnată a populaţiei are deficit de magneziu. Mai mult decât atât, a declarat Cristian Ionescu, nutriţionist, mulţi oameni greşesc cu administrarea suplimentelor alimentare sau pur şi simplu sunt îndrumaţi greşit.
„Dacă ai o problemă de sănătate sau, pur şi simplu, vrei să faci prevenţie, este important să ne documentăm corect cum se pot administra suplimentele alimentare şi, mai ales, despre calitatea ingredientelor”, a precizat acesta.
Magneziul este un catalizator vital în activitatea enzimelor, în special în activitatea acelor enzime implicate în producerea energiei, acesta fiind prezent în peste 300 de procese metabolice celulare. De asemenea, magneziul ajută la menţinerea nivelului calciului şi al potasiului.
„Carenţa de magneziu intervine în transmiterea impulsurilor nervoase şi musculare, producând iritabilitate şi nervozitate. Totodată, acesta ajută în prevenirea depresiilor, a ameţelilor, a slăbiciunii musculare şi a spasmelor, dar este esenţial şi pentru buna funcţionare a muşchilor şi nervilor. Populaţia trebuie să ştie că magneziul ajută şi la menţinerea echilibrului corect al PH-ului organismului, ajută la menţinerea temperaturii normale a corpului, previne bolile cardiovasculare şi apără vasele arteriale de stresul rezultat din schimbarea bruscă a presiunii sângelui. În acelaşi timp, acesta previne osteoporoza, infertilitatea la bărbaţi, este adjuvant în autism, ajută la detoxifierea celulelor şi ţesuturilor”, a explicat specialistul.
Aşadar, magneziul poate fi asigurat prin consumarea cerealelor integrale fără zahar, produse lactate, peşte, carne, fructe de mare, somon, mere, caise, avocado, banane, spanac, mazăre, orez, pepene galben, smochine, usturoi, lămâi, nuci, piersici, seminţe de susan, soia bio şi altele. Nu trebuie omise nici ierburile care conţin magneziu, cum ar fi lucerna, piperul Cayenne, muşeţelul, păpădia, seminţele de fenicul, lemnul dulce, urzica, ovăzul, ardeiul iute, pătrunjelul, menta, frunzele de zmeură, ştevia etc.
