05 Octombrie 2017
20766 accesări
0 comentarii

Pielea nou născutului este extrem de sensibilă şi poate fi afectată de factorii externi de mediu. Câteodată, modificările pot fi inofensive, dar sunt şi situaţii în care leziunile sunt specifice unor afecţiuni destul de serioase. Din acest motiv, este foarte important ca părinţii să identifice această diferenţă, pentru a interveni la timp în tratarea celor mici.

Nou născutul poate suferi mai multe modificări ale pielii, unele dintre ele fiind normale, pentru că fac parte din procesul celor mici de adaptare la viaţa extrauterină. De exemplu, din ziua a doua de viaţă, cel mic poate suferi o descuamare mai intensă a pielii, însă care să nu necesite tratament. De asemenea, pe faţă şi trunchi pot să apară nişte papule alb-gălbui, ce se datorează colectării de sebum, dar şi resturi de piele. Din fericire, acestea dispar de la sine, fără a se aplica un tratament special, în aproximativ patru – şase săptămâni. O altă manifestare, destul de frecventă, este acneea nou născutului, ce se manifestă prin papule roşii-gălbui, ce apar mai ales pe faţă şi pe extremităţi.

„Imediat după naştere, apar diferite fenomene vasculare, piele marmorată, în special la stimulii reci, datorită unei vasoreglări instabile, la început. Apoi mai există şi eritemul benign, generalizat sau sub formă de papule, în primele zile de viaţă. Însă există şi infecţii problematice ale pielii, la nou născut. Impetigo sau piodermita este o infecţie bacteriană, stafilococică, care apare din ziua a doua de viaţă, cu tablou clinic ce include vezicule pe suprafaţa congestivă, eventual, cu descuamare cutanată extinsă. Tratamentul este caracterizat de aplicaţia locală a unguentului cu substanţă activă de acid fusidic, toaletă generalizată, baie cu soluţie clorhexidină”, a declarat dr. Mimi Inceu, medic primar pediatru, Euromaterna Constanţa.

Infecţii mai periculoase

Alte infecţii, frecvente la nou născut, sunt: infecţia cu candida (candidoza bucală sau candidoza de scutece), rubeola, herpesul simplex (erupţie veziculoasă extinsă), sifilis, dermatita de scutece (o leziune iritativă şi inflamatorie, în regiunile acoperite de scutece, diagnosticată măcar o dată aproape la toţi sugarii şi copiii mici.

Manifestările clinice sunt reprezentate de congestie, papule, eroziuni şi leziuni eczematiforme. În formele severe si recidivante trebuie suspicionată neglijenţa privind îngrijirea copilului.

Să nu uităm de dermatita seboreică a sugarului, o afecţiune cutanată, inflamatorie şi acută. Simptomele sunt: congestie tegumentară cu scuame gălbui, mai ales la nivelul capului, regiunea sprâncenelor, a gâtului şi axilei. În general, copilul are o stare bună, pruritul fiind absent. Prognosticul este bun, deoarece apare o autovindecare.

Tratamentul este diferit, în funcţie de gravitate

Pentru dermatita de scutec, tratamentul profilactic constă în schimbarea frecventă a scutecelor. De asemenea, copilul trebuie lăsat dezbrăcat, iar igiena trebuie să fie minuţioasă, cu uleiuri şi pastă de zinc moale.

„Tratamentul eventual al unei suprainfecţii constă în băi cu hipermanganat de potasiu (foarte diluat, apa trebuie să aibă aspect roz deschis). În candidoză, tratamentul este cu nistatin. Măsurile de igienă sunt foarte importante: scutece de bumbac, tratament local intensificat. În cazurile rebele, la măsurile obişnuite, se poate administra, pentru scurt timp, cremă cortizonică, dar şi una antimicotică. Crustele pielii capului (dermatita seboreică) pot fi îndepărtate cu ulei de măsline şi şampon fără parabeni (homeopat), iar dacă sunt foarte persistente, cu un adaos de acid salicilic. Se acordă şi îngrijiri cu unguente externe, eventual se poate încerca o cremă antimicotică”, a mai spus medicul specialist.

Pentru detalii despre acest subiect, programări şi consultaţii de specialitate, apelaţi numărul de telefon al Spitalului Euromaterna 0241.605.555.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Vali PAPATANASIU