27 Decembrie 2016
2036 accesări
0 comentarii

Cele mai cunoscute grupe sanguine sunt cele ale sistemului 0AB şi ale sistemului RH. Astfel, sistemul 0AB cuprinde patru grupe de sânge: 0, A, B şi AB, cunoscute mai bine sub denumirea de 0I, AII, BIII şi ABIV. La rândul său, sistemul RH clasifică sângele uman după prezenţa sau absenţa unor proteine specifice pe suprafaţa globulelor roşii.

„Determinarea statutului RH ţine cont de cea mai frecventă dintre acestea, respectiv antigenul D. Prezenţa pe suprafaţa eritrocitelor a antigenului D determină RH-ul pozitiv, iar absenţa sa determină RH-ul negativ”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, dr. Geandan Memet, medic primar Medicină de laborator.

Precizarea grupei sanguine a unei persoane trebuie să conţină obligatoriu tipul de antigen 0AB şi prezenţa sau absenţa factorului RH. De asemenea, este esenţial ca fiecare om în parte să ştie ce grupă de sânge are, pentru că, în cazul transfuziilor, nu se poate recolta întotdeauna sânge de la o persoană şi dona alteia, fără probleme, din cauza reacţiilor de incompatibilitate ce apar între anumite grupe sanguine. Spre exemplu, pe globulele roşii ale unei persoane cu grup A II se află antigene A, iar în sângele persoanelor cu grupa BIII se află anticorpi anti-A.

În concluzie, dacă se efectuează o transfuzie cu sânge de la o persoană care are grupa B la cineva cu grupa A, anticorpii anti-A vor „ataca” antigenele A, producând aglomerarea, alipirea globulelor roşii (procesul de aglutinare), ceea ce duce la apariţia unor reac-ţii grave.

În acelaşi timp, pe globulele roşii ale unei persoane cu grup RH pozi-tiv există antige-ne D. Astfel, dacă se efectuează o transfuzie cu sânge de la o persoană cu grupa RH pozitiv, la o persoană cu grup RH negativ, în sângele acesteia vor apare anticorpi anti-RH care, cu ocazia celei de-a doua transfuzii de sânge de RH-pozitiv, vor ataca globulele roşii din sângele donat, distrugându-le (procesul de hemoliză). Aceasta este incompatibilitatea de RH, care este extrem de importantă, mai ales în timpul sarcinii. Aşadar, dacă mama are RH-negativ, iar fătul RH-pozitiv, la prima sarcină, în sângele mamei se vor produce anticorpi anti-RH. În cazul celei de-a doua sarcini, în cazul în care fătul are RH-pozitiv, anticorpii anti-RH produşi anterior vor distruge globulele roşii din sângele fătului, ceea ce va duce la boala hemolitică.

Din acest punct de vedere, a precizat dr. Memet, este foarte important ca la femeile de vârstă fertilă, care primesc transfuzii de sânge, să se stabilească factorul-RH, iar dacă acesta este negativ, să primească numai sânge cu factor RH-negativ. Dacă vor primi sânge cu factor RH-pozitiv, în sângele lor vor apare anticorpi anti-RH, ceea ce va avea influenţă negativă, în viitor, atât din punct de vedere al transfuziilor, cât şi al unei sarcini, în cazul unui făt cu RH-pozitiv.

„Din punct de vedere imunologic, grupul 0I poate dona sânge oricărui alt grup (donatori universali), grupul ABIV poate primi sânge de la oricare alt grup (primitori universali), grupul de sânge AII poate dona sânge numai grupului AII şi AB IV, grupul de sânge B III poate dona numai grupelor B III şi AB IV”, a precizat specialistul.

În privinţa celor cu RH-negativ, aceste persoane pot dona sânge ambelor grupe RH, în schimb cei cu RH-pozitiv pot dona sânge numai celor cu RH-pozitiv.

Taguri articol: sfatul medicului transfuzii donatori gene

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU