24 Noiembrie 2015
2562 accesări
0 comentarii

Sunt simbolul fast food-urilor, soluţia rapidă pentru orice masă de acasă sau din oraş şi ne-am obişnuit atât de mult cu ele, încât restul alimentelor ni se par neatrăgătoare şi fade. Desigur, este vorba despre prăjeli, poate cele mai iubite şi nocive alimente pentru sănătatea noastră.

Mâncarea prăjită afectează în multe feluri organismul şi creierul. Prăjelile au efecte negative atât pe termen lung, cât şi imediat după ce au fost consumate. Pentru a funcţiona optim, organismul are nevoie de alimente care pot fi digerate corespunzător.

Alimentele prăjite, sursă sigură de boli şi afecţiuni

Efectele negative ale prăjelilor asupra organismului sunt foarte evidente, mai ales dacă ne referim surplusul de kilograme care rezultă dintr-o alimentaţie bogată în astfel de produse. Rezultatele le putem observa singuri fie privindu-ne în oglindă, fie urcându-ne pe cântar. De altfel, prăjelile abundă în calorii goale cărora le lipsesc nutrienţii.

Pe lângă acest inconvenient, consumul de alimente prăjite aduce multe alte dezavantaje sănătăţii.

Ele pot provoca blocarea arterelor, fapt ce duce la infarct sau la declanşarea bolii Alzheimer. De asemenea, venele şi arterele blocate pot cauza atacuri de cord şi anevrisme.

Prăjelile provoacă inflamaţii şi probleme care se răsfrâng asupra sănătăţii articulaţiilor. Tot ele sunt responsabile pentru formarea plăcii arteriale care este principala cauză a hipertensiunii arteriale.

Studiile de specialitate arată că, odată ajunse în organism, alimentele procesate şi prăjite nu se descompun cum trebuie, rămânând pentru multă vreme, dacă nu pentru totdeauna, în rinichi, ficat, intestine, prostată şi colon.

Prăjelile pot fi şi o cauză a apariţiei cancerului. Procesul de prăjire presupune schimbarea structurii chimice a uleiului din cauza oxidării. Alimentele prăjite îşi pierd din vitamine şi minerale, iar totul capătă o nuanţă brună în timp ce toate mineralele pe bază de carbon se ard. Atunci când produsele bogate în carbohidraţi sunt încălzite la temperaturi mari şi prăjite, ele produc acrilamide. De aici rezultă riscul de cancer la care se expun cei care consumă prăjeli.

Nu de puţine ori, la scurtă vreme după consumul de alimente prăjite, apar şi durerile de stomac. Institutul Naţional de Sănătate din Statele Unite precizează că alimentele grase şi prăjite pot agrava simptomele de reflux gastroesofagian. Deşi par a fi o soluţie bună, medicamentele antiacide nu fac decât să înrăutăţească lucrurile. Specialiştii atenţionează că acestea inhibă producţia de enzime naturale în corp.

Dacă vă plac mult alimentele prăjite şi nu doriţi să renunţaţi la ele, încercaţi să le consumaţi ocazional. De asemenea, puteţi prepara felurile preferate de mâncare şi la cuptor, iar gustul va rămâne neschimbat.

Taguri articol: boli şi afecţiuni nutritie alimentatie

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Andreea Alexandra Zamfir